Cauza profitului in poker si reciprocitate
RECIPROCITATEA POZITIEI
“Cei din urma vor fi cei dintai.”
Gandeste-te la fiecare mana la poker. Gandeste-te la numeroasele maini pe care le-ai jucat pe internet si apoi adauga fiecare mana pe care ai jucat-o in jocurile de acasa sau din cazinouri. Acum gandeste-te la numarul total de maini jucate, toate strazile epuizate. Toate aceste strazi, milioane si milioane, sunt foarte multe. Acum fii atent la asta: fiecare din aceste strazi are in comun faptul ca cineva ajunge sa vorbeasca primul iar altcineva ultimul.
Sunt de acord cu toti cei care cred ca a actiona ultimul este mai bine decat a actiona primul. Dar trebuie sa incetinim putin aici deoarece acest fapt este delicat. Reciprocitatea pozitiei nu vine din diferenta dintre primul si ultimul. Este diferenta dintre primii si ultimii. Privind prin prisma repciprocitatii, avantajul positional nu revine jucatorului care vorbeste ultimul ci celui care actioneaza ultimul cel mai des.
Avantajul de a actiona la sfarsit exista in timpul fiecarei runde de pariat. Este intotdeauna acolo, in fiecare moment. E ca si cum ai avea minge in terenul propriu in timpul unui meci de fotbal. In timpul unui sezon obisnuit, pentru a fi totul cinstit, fiecare echipa joaca jumatate din jocuri acasa si jumatate in deplasare. Regulile nu permit unei echipe sa creeze un joc acasa/ un joc in deplasare, avantajul reciproc obtinandu-se tocmai prin renuntarea la jocurile in deplasare.
La poker, ne este permis sa facem exact acest lucru. Putem sa renuntam la “jocurile in deplasare”, la pozitia nu prea buna, si drept urmare sa actionam ultimii mai des decat actionam primii, creand astfel un avantaj pentru noi.
RECIPROCITATEA BANKROLL-ULUI
Aici este castigul tau net, iar dupa asta sunt toate calculele. Poti sa spui ca ai un bankroll la poker, dar in realitatea tot ceea ce ai este un perete imaginar intre o parte din banii tai si restul de bani.
In spatele peretelui principal al bankroll-ului la poker, exista doi pereti mobili pe care ii construiesti si ii manevrezi. Acestia sunt banii pe care ii pui pe masa pentru a paria cu ei. Acesta este un bankroll. Imediat dupa asta exista o suma de bani care iti este imediat disponibila in timp ce joci, ca si cum ar fi banii din buzunar sau mai bine zis banii din buzunarul prietenului tau. Oriunde ar fi, daca acesti bani nu sunt pe masa si poti sa apelezi la ei fara sa iti pierzi locul, acesta este un alt bankroll. Deci in total ai trei bankroll-uri separate cand joci. Aceasta inseamna ca ai trei posibilitati in care sa iti folosesti banii. Poti fi falit pe masa, falit in buzunar sau falilt de tot.
Lasa-ma sa te intreb ceva. Cel mai bine joci atunci cand ramai fara bani?
Eu cu siguranta nu. Cu cat sunt mai putin preocupat de bani, cu atat joc mai bine. Si cred ca este valabil si pentru adversarii mei. Deci tot ceea ce trebuie sa fac este sa imi administrez banii mai bine decat o fac ei, si astfel castig mai mult. E reciprocitatea.
RECIPROCITATEA RENUNTARII
“Sa te indepartez de masa e usor. Cea mai grea parte este sa te ridici.” – Eu.
Intotdeauna am avut metode stricte cand venea vorba de renuntare, chiar si atunci cand am inceput sa joc poker. Aveam doua reguli ale renuntarii pe care niciodata nu le-am incalcat. Intodeauna am renuntat daca am ramas fara bani si nimeni nu mi-a imprumutat si intotdeauna am renuntat daca toata lumea a facut-o.
In cele din urma, am renuntat la aceste reguli. Am renuntat sa raman fara bani si am renuntat sa fiu ultimul care renunta. Astazi consider renuntatul ca fiind o abilitatea de-a fiecaruia, compusa din subabilitati pentru fiecare situatie in care trebuie sa renunti. Trebuie sa stii cum sa renunti la jocuri “limit” dar si la jocurile “no-limit”. Trebuie sa stii cum sa renunti cand ai o interdictie sau cand nu ai asa ceva. Trebuie sa poti sa renunti cand esti in top, dar si atunci cand esti printre ultimii. Trebuie sa renunti atunci cand te simti bine, si atunci cand nu se intampla, trebuie sa stii cum sa renunti daca te simti rau. Sunt mai multe moduri in care poti sa ii faci pe adversari sa renunte.
In cazul turneelor, nimeni nu renunta niciodata. Aceasta decizie este luata pentru tine, sau mai bine, de tine. Vestile bune sunt ca este imposibil sa iei o decizie rea de renuntare intr-un turneu. Vestile rele sunt ca adversarii nu sunt obligate sa renunte, ceea ce inseamna ca nu exista aur reciproc in turnee.
Daca stau bine si ma gandesc, am luat zeci de mii de decizii de renuntare teribile. Timpuri in care totul mergea prost, in care eram foarte obosit si inclinat. Si jocul era rau. Dar am jucat in continuare. Vorbesc despre situatiile in care o comisie de experti in renuntare ar hotari unanim: “Esti grav ranit si sangerezi peste toata masa. Renunta. Renunta acum!”
Dar nu am vrut sa renunt. Am jucat urmatoarea mana. Si aceasta a fost o decizie de renuntare gresita. Dupa aceasta mana aveam posibilitatea sa renunt dar nu, am mai jucat o mana si am mai facut inca o greseala in ceea ce priveste renuntare. In patru minute gresisem deja de doua ori. Si abia incepusem sa nu renunt.
In timp, sangele a inceput sa mi se coaguleze si am inceput sa fiu mai bun la acest domeniu al renuntarii, si apoi putin mai bun pana cand intr-o zi am realizat ca fiecare sesiune de cash-game poker pe care o joc se finalizeaza cu renuntare, deci ar trebui sa continui sa lucrez la a deveni mai bun la renuntare. Cativa ani mai tarziu am realizat ca daca voiam sa renunt cu succes la fiecare sesiune, atunci trebuia sa fiu concentrat si cu mintea ascutita la finalul ei. De atunci, tot timpul renuntam. Toate sesiunile se termina cu o renuntare si motivul real era ca daca renuntai corect puteai face bani deoarece uneori adversarii nu o faceau… ei continuau sa mai joace o mana si inca una, nestiind ca trebuiau sa fi renuntat deja. Din nou sunt bani de facut din reciprocitate. Reciprocitatea renuntarii.
RECIPROCITATEA TILT-ULUI
“Ca sa castigi la poker trebuie sa fii foarte bun la pierdut.” – Eu.
In primii cativa ani ai carierei mele de jucator de poker am jucat aproape intotdeauna acasa unde mai mereu pierdeam. Tot ce trebuia sa fac pentru a castiga era sa joc foarte tight, ceea ce am invatat sa fac. Problema era ca am invatat deasemenea cum sa ma tiltez.
Eram un tilter excelent. Stiam toate tipurile. Puteam sa ma tiltez cu aburi iesind pe urechi, sa ma tiltez ca si cum as fi o cana de apa gata sa clocoteasca, puteam sa ma tiltez si sa devin prea loose sau prea tight, puteam sa fiu prea agresiv sau prea pasiv, sa ma tiltez jucand la limite prea mari, sa ma tiltez jucand prea mult sau prea obosit, puteam sa fiu deranjat de ceva din jur si sa fiu tiltat la fel cum puteam sa fiu tiltat datorita nedreptatilor care se intampla la masa, sa fiu tiltat din cauza ca trebuia sa ma razbun pe cineva, puteam sa fiu tiltat din cauza ca eram prea distrat, speriat, invidios, rusinat de mine sau pur si simplu puteam sa fiu tiltat din unul dintre motivele clasice: trebuie sa fiu la banii mei, am foarte putin timp sa pierd banii astia, etc
Ma tiltam si ma uitam inapoi la tilturile pe care le faceam si am inceput sa vad cicluri, si apoi cicluri in alte cicluri si in scurta vreme am inceput sa vad intregul meu viitor in poker ca o fluctuatie continua intre tight si tilt. Mi-am dat seama ca daca am fost vreodata falit la poker asta nu s-a intamplat pentru ca jocul meu cel mai bun nu a fost destul de bun incat sa ma pastreze pe linia de plutire. S-a intamplat deoarece cel mai rau joc al meu a fost destul de rau incat sa ma scufunde.
O zi mare in cariera mea a fost acea zi in care am realizat ca urmatoarea zi voi fi tot un tilter. Aceasta inseamna ca nu este o solutie, ca orice decalaj pe care il obtin ar trebui sa fie gradual. Am realizat ca daca as putea cumva sa pun perioade din ce in ce mai lungi de timp intre tiltingurile mele, si daca as putea cumva sa le am progresiv nu asa de rau ca si ultima data, atunci as avea o sansa sa imi iau zborul si cand as reusi asta, m-as inalta la infinit. Mai putin des, mai putin dur. Mai putin des, mai putin dur. Asta imi spuneam incontinuu.
Sunt 15 ani si 30.000 de ore de poker. In acest timp m-am inteles pe mine si gandurile mele…
ON TILT
Tiltul este de mai multe feluri si provine din mai multe cauze, dar are un singur efect. Ne face sa jucam prost. Ne determina sa facem lucruri pe care nu le-am face daca am fi cu mult mai buni. Si asta este modul in care vreau sa il definesc. Exact asa. Tilt-ul reprezinta orice deviatie de la jocul-A si mentalitatea-A, indiferent daca este superficiala sau trecatoare.
Sunt doua motive pentru care tilt-ul se defineste astfel. Una dintre ele este standardizarea. Toate jocurile – A sunt identice. Oricine joaca un joc – A ia cele mai bune decizii pe care le stie, iar mintea sa are dreptate ca intotdeauna. Acesta este un joc – A. Este cel mai bun. Si toti il avem. Deci, definind tilt-ul de sus in jos, putem sa desenam o linie pentru fiecare jucator care imparte cu grija tilt-ul de non-tilt.
Celalalt motiv este ca noi nu ne jucam doar cu cuvintele aici. Le folosim ca pe niste lopeti cu care sapam dupa aur. Si folosind cuvantul “tilt” pentru a ne concentra pe ceea ce putem face mai bine in loc sa ne concentram pe ceea ce facem noi mai rau, putem spune ca: Tiltul este un non A-game. Tiltul este orice mai putin decat limita ta extrema. Tiltul este suboptimal. Definind tilt-ul in acest mod, toata lumea tilteaza. Este doar o problema despre cat de des, cat de mult si cat de rau.
Si astfel ajungem la cele trei dimensiuni ale tilt-ului: frecventa, durata si adancimea. Cat de des te abati de la jocul-A? Cat de mult dureaza? Si cat de departe de jocul-A mergi? Revezi aceste intrebari. Acum mai citeste-le odata. Si inca odata.
Tilt-ul este doar in legatura cu tine. Daca te gandesti ca ai putea sa fi renuntat mai devreme, sau daca te gandesti ca ai fi putut juca la alte mize, sau daca te gandesti ca ai mers atunci cand nu trebuia, atunci inseamna ca te-ai tiltat. Doar ceea ce stii cu adevarat atunci cand ai stiut mai bine.
Reciprocitatea tilt-ului este timpul tau pierdut potrivit cu cel al oricarui adversar. Aceasta recunoaste ca orice reducere, indiferent cat de mica, luand in considerare frecventele, duratele si adancimile propriilor tale tilt-uri vor avea intotdeauna efectul celor mai favorabile extinderi intre tilt-ul tau si al celorlalti, drept urmare castigi imediat avantaj reciproc. Pentru a face bani din tilt, nu inseamna ca nu ai voie sa tiltezi. Dar trebuie sa tiltezi mai putin. Sa fii mai putin tiltat decat adversarii tai.
RECIPROCITATEA PARIERII
“75% din totalul jucatorilor de poker sunt de parere ca joaca mai bine decat ceilalti 75%.” – Eu.
Reciprocitatea parierii este diferenta dintre deciziile tale de pariere – cresterea mizei, pariu, call, check sau fold – si cele ale adversarilor. Sunt doua moduri in care poti sa te gandesti la reciprocitatea parierii. Am scris despre acestea in introducerea acestui articol si as vrea sa dezvolt acest subiect acum.
Un mod este de a schimba cativa parametri cu adversarul, sa proiectezi viitorul in prezent si sa compari. Eu o numesc analiza reciproca.
Celalalt mod duce la urmatoarea concluzie. “Mana de hold’em la care cred ca am facut cel mai bun profit reciproc in toti acesti ani este Q-10. Aceasta este mana pe care cred ca am jucat-o cel mai diferit de adversarii mei cel mai des”.
Pornind de aici, dupa Q-10 pe lista celor mai profitabile maini ale mele vin: K-10, Q-J, J-10, K-9, Q-9, J-9, Q-8, J-8, 10-9, etc. nu neaparat in aceasta ordine. Motivul pentru care aceste maini mi-au adus cea mai mare miscare reciproca este ca aceste maini mi-au adus cele mai importante diferente in ceea ce priveste modul in care se joaca o mana inainte de flop.
In continuare voi prezenta modurile in care doi jucatori pot incepe sa joace o mana, incepand cu cel mai putin important si transformand in favorabile diferentele care fac cea mai mare diferenta.
Intr-o situatie de preflop, daca:
1. Doi jucatori dau amandoi fold, atunci niciun ban reciproc nu se castiga la acea mana. Cei fara cap sunt necastigatori.
2. Doi jucatori dau inainte de flop amandoi call, sau daca fac raise amandoi, nici atunci nu vor circula bani intre ei inainte de flop. Ar putea fi o miscare reciproca la mana de dupa flop, depinde de cat de diferit ar juca cei doi.
3. Un jucator da call inainte de flop cand celalalt ar putea sa mareasca miza. Aici avem miscare reciproca inainte de flop, cu posibilitatea de a fi mai multa miscare dupa flop.
4. Un jucator renunta inainte de flop cand celalalt ar putea da call.
5. Un jucator renunta cand celalalt ar mari miza.
Daca este adevarat ca potentialul maxim al miscarii reciproce are loc atunci cand un jucator vede flopul si alt jucator nu il vede, atunci cea mai profitabila mana va fi cea care genereaza cel mai adesea diferenta intre a “juca” si a “nu juca”, care pentru mine, din estimarile mele, este Q-10.
Dupa flop, nu conteaza cum ajunge cineva acolo, ne indreptam atentia prin prisma reciprocitatii pe un singur pariu, sau strada, sau combinatie de strazi si facem o analiza reciproca. De exemplu, se pune cartea de pe river intr-un joc de limit hold’em si tu ai mana cea mai buna. Tu pariezi iar adversarul plateste. Daca situatia ar fi fost invers si adversarul tau ar fi pariat pe river, ai fi platit? Daca raspunsul este nu, atunci tocmai ai castigat un pariu. Daca raspunsul este da, atunci ai pierdut.
La no-limit hold’em, natura all-inurilor restrange atentia reciproca intr-un mod specific, recurent. Sa spunem ca Joe si Moe amandoi vor sa vada flopul. La un anumit moment, ei intra all-in. In realitate, Joe l-a prins pe Moe. Reciproc, intrebarea principala este: l-a prins Moe pe Joe? Daca raspunsul este da, atunci mana este o legatura. Daca raspunsul este nu, atunci Joe a castigat mana cu oricat de multi bani are in fata la sfarsitul mainii in realitatea imaginata.
Acestea sunt lucrurile de baza despre reciprocitatea parierii. Aceasta este, daca iti place ca totul sa fie placut si ingrijit. Sau, poti sa ma urmezi acum, in magnifica si neoranduita parte a pokerului.
Pana acum, toate exemplele de reciprocitati au fost negru si alb. De exemplu cand reciprocitatea tilt-ului a determinat ca banii sa curga, stim cu siguranta in ce mod “curg” ei. Acelasi lucru este valabil si cu reciprocitatea bankroll-ului, reciprocitatea renuntarii, si toate celelalte. Dar este o exceptie, si inca una mare: reciprocitatea parierii. Aici negrul se amesteca cu alb si ne lasa pe noi in gri. Aici incertitudinea este certa. Si multumesc lui Dumnezeu pentru asta! E ceea ce face poker-ul poker.
In aceasta imagine, negru si alb reprezinta decizii de pariere care sunt cu siguranta bune sau gresite, iar urmele variate de gri reprezinta celelalte decizii.
Gandeste-te la fiecare prima mana la poker pe care ai jucat-o. Aria gri era atunci peste tot, iar jocul tau “A” nu era foarte bun. Cu fiecare mana, cu fiecare runda de pariat, cu fiecare discutie despre a sasea strada ai castigat suficienta experienta si intelegere. Jocul tau de tip A s-a imbunatatit cu aceeasi viteza rapida cu care aria gri – incertitudinea ta – a disparut.
Cu cat trece timpul, rata ta de schimbare incetineste. Jocul tau de tip A se imbunatateste tot mai incet iar aria gri se micsoreaza tot mai incet. Lucrul cel mai important pe care trebuie s ail realizez este ca nu conteaza cat de bun ajungi, tot timpul vei avea o arie gri. Gri-ul nu este parte din tine. Este parte din joc.
Si de aceea spun ca: Deciziile care ne dau cea mai multa bataie de cap sunt cele care conteaza cel mai putin.
Sa spunem ca trebuie sa iei o decizie de pariere si ulterior trebuie sa dai un raspuns definitive. Vrei sa stii, intr-un fel sau altul, daca jocul tau a fost corect sau gresit.
OPRESTE-TE!
Aceasta este o greseala. Doar gandind asa, despre corect si gresit, faci o greseala. Daca joci o mana si trebuie sa iei o decizie repede si apoi scrii sau vorbesti despre ea, cred ca este cel mai bun lucru – serios. Sau daca vorbesti despre mainile pe care alti oameni le-au jucat, este acelasi lucru. Totul este bine. Dar ai grija sa nu cazi in capcana ariei gri. Nu consuma energie valoroasa pentru a pierde judecata pretioasa. Nu-ti asuma acest risc pentru ca ai un raspuns, si doar pentru ca altcineva are un raspuns diferit, raspunsul tau este corect iar al celuilalt este gresit.
Cred ca este corect sa crezi in “nestiinta”. Analizeaza, evalueaza, gandeste-te si apoi lasa sa se intample. Rezista capcanelor pe care ti le intinde propria ta minte atunci cand te afli in zona gri. Cand examinezi o decizie de pariere proprie sau a altcuiva, la masa sau nu, de unul singur sau cu altii, aminteste-ti ca dezbaterile duc la decizii urgente, iar aceste decizii conteaza cel mai putin, si acest raspuns este uneori necunoscut. Daca nu staruim asupra acestor decizii, si astfel cand joci impotriva “locuitorilor”, vei avea castiguri reciproce in conservarea energiei si pastrarea echilibrului mintal.
Ce iti trebuie ca sa reusesti la poker? Trei lucruri. Trebuie sa ai un joc-A sufficient de bun incat sa invinga pe cineva. Trebuie sa joci impotriva acestor oameni si trebuie sa joci jocul-A la fiecare mana. Pentru a proceda astfel, trebuie sa fii atent la fiecare mana. Trebuie sa fii prezent. Daca te gandesti la trecut, atunci esti prin definitie absent. Daca vrei sa fii prezent, realizeaza pana in profunzime ca: Hei, nu voi sti niciodata daca am jucat aceasta mana corect sau gresit, deci as putea juca doar aceasta mana!
Devino bun si ramai asa in timp ce joci. Aceasta este tot ce am spus pana acum. Asta este tot ce voi spune tot timpul, mie si oricui altcuiva care cauta secrete din lumea pokerului. Totusi acesta nu este tocmai un secret. Deci unde se incadreaza reciprocitatea?
Nu vad reciprocitatea ca pe o teorie despre cum se castiga la poker. O vad ca un mod de a vedea. Reciprocitatea este o lentila. Cand te concentrezi asupra unor alegeri, rezolutia reciprocitatii dezvaluie diferente mari dar si mici; le arata asa cum sunt de fapt. Cand ma uit prin lentila, vad toate imbunatatirile si deteriorarile, ale mele si ale adversarilor la pariat sau la orice altceva, ca si cum m-ar recompense sau pedepsi in moneda “aurului reciproc”. Profitul vine tot timpul, si acest lucru ma motiveaza.
Dar apoi, dupa cum am spus, asa o vad. Acum lentilele sunt ale tale. Pune-le unde doresti, concentreaza-te la tine si fa propriile tale descoperiri.
Autor: Tommy Angelo
