mie mi se pare doar putin penibil sa nu stii sa interpretezi un text.
mai sus ai zis ca trebuie sa fii mandru ca daca nu vine peste tine altul care e mandru.
draga panda, ca daca nu esti mandru ca esti xuleanu, ai toate sansele sa vina altul peste tine (cultural, religios au de-a dreptul..geografic), unul care e mandru nevoie mare. Si nu e vb de acea mandrie prosteasca, ci pur si simplu sa ai curaj sa spui cine esti.
ma indoiesc ca multor oameni le e frica sa spuna "sunt roman"
apoi zici
Sa spui clar, eu mi-s din satu Valea Seaca din Maramures, la noi de sarbatori se face asa si asa!
"da, bunicul meu s-a nascut in Valea Seaca, dar apoi s-a mutat la Bucuresti si parintii mei au stat la Bucuresti"
oricum, nu trebuie sa-ti fie rusine sa zici "sunt roman ortodox"
daca cineva iti zice ca esti xenofob si homofob doar pentru asta inseamna ca e absurd si ca nu trebuie sa-l iei in seama.
- - - Actualizat - - -
Postat în original de ThorgisHan
Vezi post
daca e un prieten, sunt mandru ca ma gandesc ca poate prietenia noastra l-a ajutat in vreun fel.
dar in rest, nu, nu sunt mandru! sunt bucuros pentru el/ei!
sunt bucuros pentru echipa nationala, dar nu pot sa fiu mandru. sau cel putin eu.
de aia ziceam ca nu inteleg. nu pot sa fiu mandru pentru realizarile unui om cu care eu nu am nicio legatura directa.
MẤNDRU, -Ă, mândri, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. „de”). Mulțumit, satisfăcut, încântat; care are un sentiment de demnitate, de încredere în calitățile proprii; demn.
ce calitati? calitatea proprie de a fi roman?
satisfacut ca ce? ca m-am nascut roman? eu am decis sa ma nasc roman sau cum?
Comment