Incerc sa expun cat mai limpede aici o concluzie practica a mea in ce priveste jocul de turneu.
Sper ca ea sa raspunda cat de cat cu exactitate celei mai delicate probleme pe care o intampina jucatorul de turneu in drumul lui spre masa finala. Daca chestiunea asta e deja tratata pe unde n-am ajuns eu sa citesc, foarte bine. Daca nu, si mai bine - e tratata acum. Asadar:
PROBLEMA
Momentul cel mai dificil in jocul de turneu este faza cand esti middle-stack. Aici e problema si gestionarea ei e secretul celor care castiga bani din turnee.
Cand esti deep-stack, e simplu. Jocul respecta algoritmii de la cash games. O decizie gresita nu este intotdeauna fatala, la inceputul turneului o mana sau doua sau trei pierdute nu inseamna mare lucru, iti poti reveni. Stim cu totii: la inceput e simplu. E chiar plictiseala, poti juca rock tight si nu gresesti cu nimic. Ce mai, nu e momentul critic al turneului.
Cand esti short-stack iarasi e simplu. Nu ai decizii grele. Jocul e preflop, elementar: astepti o situatie si o mana potrivite si faci push, pana atunci faci fold.
Cand esti middle-stack insa, te afli cumva intre ape, ca Tarzan la marginea padurii: oamenii il cred maimuta, maimutele il cred om si oricum s-ar comporta se comporta gresit in raport cu una din parti.
Daca, fiind middle-stack, joci ca un deep-stack, adica fara sa iei in seama faptul ca nu ai rezerve de chipsuri, te trezesti pe flop sau pe turn in incapacitate sa mai pui presiune pe adversar. Manevrele clasice, consumatoare de chipsuri, nu mai au efect: un 2nd barell va suna ca un partz de vulpe. Un float te va lasa pe urmatoarea strada doar cu manerul sabiei. In plus, o miscare gresita sau ratata sau nereusita te lasa cu chipsuri prea putine ca sa te mai poti considera "in joc". Cel mai grav este ca nu ai la indemana arma cea mai importanta de la jocul de inceput: folding equity, acel leverage asupra adversarului, capacitatea de a-l face sa foldeze la un raise platibil, de teama beturilor ce vor veni pe strazile urmatoare. Nu mai pun situatia absolut dificila preflop cand dupa un raise standard te trezesti pus allin. Ai o mana rezonabila, ai putea da call - dar daca poti da call, de ce nu ai facut tu insuti push ci doar raise 2,5BB? Pe de alta parte, daca dai fold, pierzi mai multe avantaje: 2,5BB (care sunt o mica comoara la faza asta de turneu), pierzi fold equity, pierzi "fear equity-ul" - doar ai foldat dupa un raise, de-acum esti un paria. In rezumat, cand esti middle-stack nu poti juca ca un deep-stack deoarece va fi un joc fals, simulat, fara eficienta reala.
Daca, fiind middle-stack, joci ca un short-stack, adica in modul fold/push risti prea mult pe un singur push si vei folda mult prea des maini jucabile dar nu cu push. Un range masiv de maini vor iesi din discutie sau vor intra in mod eronat in discutie - adica, ori vei folda mainile de mijloc, cu care poti face bani, ori le vei juca prea violent pentru valoarea lor. Vei avea un stack mult prea mare pentru inertia cu care astepti o mana de push si pentru modul excesiv in care o vei juca cand mana aceea iti intra intr-un sfarsit. Apoi, jucand ca un short-stack, iti pierzi din flexibilitate, nu mai ai nici un edge asupra jucatorilor mai slabi. Cand esti short, nu ai nici o solutie, acest sacrificiu e obiectiv. Dar cand esti middle-stack, polarizandu-ti reactiile renunti practic la poker si astfel pierzi edge-ul pe care se presupune ca il ai.
Ambele tipuri gresite de abordare a jocului cu middle-stack ne sunt cunoscute, le vedem mereu. In ipostazele extreme si mai usor de recunoscut, vedem tipi facand allin din senin la blinduri mici si cu un stack mare; sau invers, tipi cu stack foarte mic facand minraise la blinduri uriase din UTG cu maini marginale (noi mereu credem ca are AA, dar nu, el e pur si simplu idiot).
Sunt sigur ca deja multi ati si vizualizat situatia asta ciudata, de compromis si foarte dificil de gestionat. Daca turneele nu ne-ar aduce aici, in zona middle-stack, totul ar fi foarte simplu. Pe iPoker ajungem foarte repede aici, pe FullTilt mult mai tarziu - dar ajungem. Cel mai mare avantaj al chip-leaderilor asta este de fapt: usurinta cu care pot lua decizii cand restul mesei e intr-o eterna sedinta.
Stim cu totii ca stackurile medii sunt cele mai usor de bluffat - normal, odata ce cu un stack-mediu NU STII CE SA FACI.
Pentru a rezolva problema, o sa definesc mai intai un stack mediu - o sa-i stabilesc granitele la numar de chipsuri.
Numarul minim de chipsuri e acela la care preferi sa faci mai degraba push decat un raise standard. De regula, faci push atunci cand raisul standard este o treime sau mai mult din stackul tau. Daca raisul standard e de 2,5-3 BB, atunci faci push cand ai un stack de 7,5-9BB. Cifra coincide cu limita intre zona portocalie si cea rosie la Harrington: 7,5BB inseamna M5, adica exact momentul cand si Harrington postuleaza ca se poate intra in modul fold/push, si cand mainile speculative (mai ales perechile mici) redevin valoroase.
La limita de sus, incetezi sa mai fii un deep-stack si devii medium-stack atunci cand nu-ti mai poti permite sa joci maini speculative intr-o situatie de HU. Momentul acela survine cand dand un call cu o mana speculativa ar insemna sa platesti 5% sau mai mult din stackul tau. Aceasta cifra ne duce iarasi la sistematizarea facuta de Harrington: M20 e granita intre zona verde (cand te poti juca cum vrei) si cea galbena (cand perechile mici si SC pierd masiv din valoare).
Deci, esti stack mediu cand ai intre 7,5 si 20-30 BB (ma gandesc la o structura fara ante, la structuri de turneu cu ante situatia se modifica proportional, adica 7,5 devine aprox 9).
Cum joci?
Sper ca ea sa raspunda cat de cat cu exactitate celei mai delicate probleme pe care o intampina jucatorul de turneu in drumul lui spre masa finala. Daca chestiunea asta e deja tratata pe unde n-am ajuns eu sa citesc, foarte bine. Daca nu, si mai bine - e tratata acum. Asadar:
PROBLEMA
Momentul cel mai dificil in jocul de turneu este faza cand esti middle-stack. Aici e problema si gestionarea ei e secretul celor care castiga bani din turnee.
Cand esti deep-stack, e simplu. Jocul respecta algoritmii de la cash games. O decizie gresita nu este intotdeauna fatala, la inceputul turneului o mana sau doua sau trei pierdute nu inseamna mare lucru, iti poti reveni. Stim cu totii: la inceput e simplu. E chiar plictiseala, poti juca rock tight si nu gresesti cu nimic. Ce mai, nu e momentul critic al turneului.
Cand esti short-stack iarasi e simplu. Nu ai decizii grele. Jocul e preflop, elementar: astepti o situatie si o mana potrivite si faci push, pana atunci faci fold.
Cand esti middle-stack insa, te afli cumva intre ape, ca Tarzan la marginea padurii: oamenii il cred maimuta, maimutele il cred om si oricum s-ar comporta se comporta gresit in raport cu una din parti.
Daca, fiind middle-stack, joci ca un deep-stack, adica fara sa iei in seama faptul ca nu ai rezerve de chipsuri, te trezesti pe flop sau pe turn in incapacitate sa mai pui presiune pe adversar. Manevrele clasice, consumatoare de chipsuri, nu mai au efect: un 2nd barell va suna ca un partz de vulpe. Un float te va lasa pe urmatoarea strada doar cu manerul sabiei. In plus, o miscare gresita sau ratata sau nereusita te lasa cu chipsuri prea putine ca sa te mai poti considera "in joc". Cel mai grav este ca nu ai la indemana arma cea mai importanta de la jocul de inceput: folding equity, acel leverage asupra adversarului, capacitatea de a-l face sa foldeze la un raise platibil, de teama beturilor ce vor veni pe strazile urmatoare. Nu mai pun situatia absolut dificila preflop cand dupa un raise standard te trezesti pus allin. Ai o mana rezonabila, ai putea da call - dar daca poti da call, de ce nu ai facut tu insuti push ci doar raise 2,5BB? Pe de alta parte, daca dai fold, pierzi mai multe avantaje: 2,5BB (care sunt o mica comoara la faza asta de turneu), pierzi fold equity, pierzi "fear equity-ul" - doar ai foldat dupa un raise, de-acum esti un paria. In rezumat, cand esti middle-stack nu poti juca ca un deep-stack deoarece va fi un joc fals, simulat, fara eficienta reala.
Daca, fiind middle-stack, joci ca un short-stack, adica in modul fold/push risti prea mult pe un singur push si vei folda mult prea des maini jucabile dar nu cu push. Un range masiv de maini vor iesi din discutie sau vor intra in mod eronat in discutie - adica, ori vei folda mainile de mijloc, cu care poti face bani, ori le vei juca prea violent pentru valoarea lor. Vei avea un stack mult prea mare pentru inertia cu care astepti o mana de push si pentru modul excesiv in care o vei juca cand mana aceea iti intra intr-un sfarsit. Apoi, jucand ca un short-stack, iti pierzi din flexibilitate, nu mai ai nici un edge asupra jucatorilor mai slabi. Cand esti short, nu ai nici o solutie, acest sacrificiu e obiectiv. Dar cand esti middle-stack, polarizandu-ti reactiile renunti practic la poker si astfel pierzi edge-ul pe care se presupune ca il ai.
Ambele tipuri gresite de abordare a jocului cu middle-stack ne sunt cunoscute, le vedem mereu. In ipostazele extreme si mai usor de recunoscut, vedem tipi facand allin din senin la blinduri mici si cu un stack mare; sau invers, tipi cu stack foarte mic facand minraise la blinduri uriase din UTG cu maini marginale (noi mereu credem ca are AA, dar nu, el e pur si simplu idiot).
Sunt sigur ca deja multi ati si vizualizat situatia asta ciudata, de compromis si foarte dificil de gestionat. Daca turneele nu ne-ar aduce aici, in zona middle-stack, totul ar fi foarte simplu. Pe iPoker ajungem foarte repede aici, pe FullTilt mult mai tarziu - dar ajungem. Cel mai mare avantaj al chip-leaderilor asta este de fapt: usurinta cu care pot lua decizii cand restul mesei e intr-o eterna sedinta.
Stim cu totii ca stackurile medii sunt cele mai usor de bluffat - normal, odata ce cu un stack-mediu NU STII CE SA FACI.
Pentru a rezolva problema, o sa definesc mai intai un stack mediu - o sa-i stabilesc granitele la numar de chipsuri.
Numarul minim de chipsuri e acela la care preferi sa faci mai degraba push decat un raise standard. De regula, faci push atunci cand raisul standard este o treime sau mai mult din stackul tau. Daca raisul standard e de 2,5-3 BB, atunci faci push cand ai un stack de 7,5-9BB. Cifra coincide cu limita intre zona portocalie si cea rosie la Harrington: 7,5BB inseamna M5, adica exact momentul cand si Harrington postuleaza ca se poate intra in modul fold/push, si cand mainile speculative (mai ales perechile mici) redevin valoroase.
La limita de sus, incetezi sa mai fii un deep-stack si devii medium-stack atunci cand nu-ti mai poti permite sa joci maini speculative intr-o situatie de HU. Momentul acela survine cand dand un call cu o mana speculativa ar insemna sa platesti 5% sau mai mult din stackul tau. Aceasta cifra ne duce iarasi la sistematizarea facuta de Harrington: M20 e granita intre zona verde (cand te poti juca cum vrei) si cea galbena (cand perechile mici si SC pierd masiv din valoare).
Deci, esti stack mediu cand ai intre 7,5 si 20-30 BB (ma gandesc la o structura fara ante, la structuri de turneu cu ante situatia se modifica proportional, adica 7,5 devine aprox 9).
Cum joci?
Comment