Tweet
Vorbeam deunazi cu un bun prieten. Ne plictiseam amandoi si am intrat pe PokerStars sa ne uitam cum joaca Negreanu. Juca la doua mese short handed, PLH, blinduri 100/200 $. La ambele avea in jur de 4k, insa in decurs de 10 minute la una dintre ele a pierdut cam jumatate din bani. Asta mic zice : "fugi, ma, ca asta se distreaza. tu crezi ca el ar juca la limitele astea pe bune ? pentru el banii astia sunt nimic !". Degeaba am incercat sa ii explic ca, desi Negreanu joaca sume fabuloase la HSP, cand joaca online nu e acelasi lucru; el o tinea una si buna : "imposibil sa fie el cel care joaca. a pus pe cineva sa joace in locul lui doar pentru publicitate". Am ramas cu ideea asta in cap si l-am intrebat pe Mizrachi daca un pro joaca mereu la limite uriase. Raspunsul a fost cel la care ma asteptam: NU. Frati-su (Grinder) a avut profit anul trecut in jur de 6 milioane de dolari, si totusi cand merg sa joace la Bellagio, in afara situatiilor cand sunt cine stie ce showuri televizate unde marimea stackului si a blindurilor tre sa fie impresionanta pentru a acapara atentia publicului, joaca la limite gen 100/200...200/400.
E uimitor. Cu totii credem ca oamenii astia sunt niste zei care nu-s in stare sa isi coboare privirea de la inaltimea statutului lor de pros si ca pentru ei cateva mii de dolari sunt nimic...nu conteaza. E o contradictie izbitoare insa intre perceptia noastra si realitate. Eric mi-a explicat ca pentru un jucator decent, fie el si pro, cateva mii conteaza, caci daca n-ar avea importanta...cateva mii azi, cateva mii maine...si uite asa tot bankrollul s-ar duce pe apa sambetei. E absolut fascinant sa ai ocazia sa vorbesti astfel de lucruri cu un insider, pentru ca ai ocazia sa afli detalii despre care nici nu iti imaginai ca exista, tocmai din cauza perceptiei eronate pe care o are majoritatea jucatorilor casual. Vegasul s-a transformat intr-un miraj pentru toti jucatorii de poker care spera sa ajunga profesionisti. Am avut ocazia sa vad oameni care s-au aruncat cu capul inainte facandu-si datorii mai mari decat puteau sa duca, atrasi de mirajul asta. Am cunostinte care au mers pana in punctul in care si-au facut credit la banca numai pentru a-si "construi" un bankroll. Cand m-am apucat de jucat poker am facut si eu tampenii mai mari decat mi-as fi imaginat vreo data ca pot face...mi-a luat ceva timp...insa acum vad lucrurile total diferit. Consider ca numai pornind da jos si construind treapta cu treapta poti ajunge ACOLO, caci daca alaturi doua bare de metal pe care incerci sa te cateri cu disperare si sa ajungi repede sus, sansele sunt ca atunci cand o iei in jos sa nu te mai poti opri pana nu atingi solul, pentru ca nu ai trepte. Am auzit jucatori regular spunand: "nu am rabdare sa joc la limite mici. iau un credit ca sa pot juca confortabil la 2/4 sau 5/10 and shit..". Mi se pare cea mai mare aberatie. Nu poti construi o casa incepand cu etajul 1. Am ajuns la concluzia ca Vegasul si lumea pokerului profesionist pot fi uneori vise distrugatoare de vieti, daca cel care viseaza sa ajunga la nivelul acela pierde contactul cu realitatea. Chiar si un profesionist poate suferi un downswing ametitor, care sa il intoarca la limite mici. si atunci ce face daca nu are rabdare ?
Mi-ar placea sa discutam putin pe tema asta, desi e un subiect care sunt sigura ca a mai fost deschis pe zeci de forumuri inainte. Voi ce parere aveti ?
E uimitor. Cu totii credem ca oamenii astia sunt niste zei care nu-s in stare sa isi coboare privirea de la inaltimea statutului lor de pros si ca pentru ei cateva mii de dolari sunt nimic...nu conteaza. E o contradictie izbitoare insa intre perceptia noastra si realitate. Eric mi-a explicat ca pentru un jucator decent, fie el si pro, cateva mii conteaza, caci daca n-ar avea importanta...cateva mii azi, cateva mii maine...si uite asa tot bankrollul s-ar duce pe apa sambetei. E absolut fascinant sa ai ocazia sa vorbesti astfel de lucruri cu un insider, pentru ca ai ocazia sa afli detalii despre care nici nu iti imaginai ca exista, tocmai din cauza perceptiei eronate pe care o are majoritatea jucatorilor casual. Vegasul s-a transformat intr-un miraj pentru toti jucatorii de poker care spera sa ajunga profesionisti. Am avut ocazia sa vad oameni care s-au aruncat cu capul inainte facandu-si datorii mai mari decat puteau sa duca, atrasi de mirajul asta. Am cunostinte care au mers pana in punctul in care si-au facut credit la banca numai pentru a-si "construi" un bankroll. Cand m-am apucat de jucat poker am facut si eu tampenii mai mari decat mi-as fi imaginat vreo data ca pot face...mi-a luat ceva timp...insa acum vad lucrurile total diferit. Consider ca numai pornind da jos si construind treapta cu treapta poti ajunge ACOLO, caci daca alaturi doua bare de metal pe care incerci sa te cateri cu disperare si sa ajungi repede sus, sansele sunt ca atunci cand o iei in jos sa nu te mai poti opri pana nu atingi solul, pentru ca nu ai trepte. Am auzit jucatori regular spunand: "nu am rabdare sa joc la limite mici. iau un credit ca sa pot juca confortabil la 2/4 sau 5/10 and shit..". Mi se pare cea mai mare aberatie. Nu poti construi o casa incepand cu etajul 1. Am ajuns la concluzia ca Vegasul si lumea pokerului profesionist pot fi uneori vise distrugatoare de vieti, daca cel care viseaza sa ajunga la nivelul acela pierde contactul cu realitatea. Chiar si un profesionist poate suferi un downswing ametitor, care sa il intoarca la limite mici. si atunci ce face daca nu are rabdare ?
Mi-ar placea sa discutam putin pe tema asta, desi e un subiect care sunt sigura ca a mai fost deschis pe zeci de forumuri inainte. Voi ce parere aveti ?
ing... 
Comment